miercuri, 3 februarie 2010

De ce Edvard Munch

Nu am apucat sa va explic cine este de fapt Edvard Munch. Ca sa intelegeti de unde fascinatia.

Nu am sa va zic cand s-a nascut cand a murit, cate kilograme a avut. Insa: Edvard Munch a fost un precursor al expresionismului. El si-a format viziunea in epoca naturalista, de acolo si inclinatia spre patologie, spre reprezentarea dura a realitatii. Stilul sau unic il ridica ... undeva deasupra altora, fiind unor viitori artisti punct puternic de referinta.
Pare o pictura simpla, nefinisata, nu? Eu nu cred ca era necesar sa-i ... netezeasca liniile. Alte elemente care mai apar in picturile lui Munch sunt nalucile si femeile care sunt ori divine ori tarfe.

Acum, "Ţipătul" este probabil cea mai cunoscuta pictura a lui. Solitudine, frica. Ce vreti mai mult? Fiecare simte asta zilnic, mmm? Un om care isi cuprinde capul cu mainile, tipand asurzitor ... in liniste completa. Faptul ca pictura e difuza si confuza nu e de trecut cu vederea, culoarea fiind iarasi un element izbitor al starii de depresie. Asta ma duce cu gandul la Koyaanisqatsi (in limbajul hopi, asta inseamna viata nebuna, viata cu framantari, viata careia ii lipseste echilibrul, viata ce se dezintegreaza).

Iata si alte lucrari de-ale lui Munch:

Ţipătul



Vampirul



Mama moarta



Nudul care plange

Heruvim bolnav

Heruvim bolnav, T. Arghezi

Îngerul meu îsi mai aduce-aminte
Din fericirile-i de mai nainte.
Cerul la gust i-ajunge ca un blid
Cu laptele amar si agurid,
Stelele lui nu si le mai trimite
Ca niste steaguri sfinte zugravite,
Si vântul serii nu-i mai da îndemn
Cu-aromele-i de vin si undelemn.
Livada, câmpul si-au pierdut si floarea
Si roadele si frunza si culoarea.
Apele negre duc subt cerul cald
Namoluri fierte, grele, de asfalt.
Oriunde capul cauta sa-si puie
Locu-i spinos si iarba face cuie.
Cocorii trec Taria fara el
Si nu-l mai cheama zborul lor de fel.
Viata veciei, cuibul din ogiva,
Inimii lui ajuns-au deopotriva,
Si-ntâia data simte, cât de cât,
În dumicarea timpului, urât;
Caci nestiuta-ncepe sa-ncolteasca
Pe trupu-i alb o buba pamânteasca.

(ca sa vedeti ca Arghezi-ul din liceu e o prostie fata de ceea ce scrie el cu adevarat)